Când ţi se întâmplă o chestie, hmm, tâmpită să-i spun, pentru prima
oară, spui că norocul nu a fost de partea ta şi alungi gândul cu o
lozincă de genul: asta e, se mai întâmplă. Dar când personajul principal
este coana Lillee, nu poţi spune decât: shit, momentele de blondă
autentică nu vor să mă părăsească. Eh, şi atunci nu-ţi vine să-ţi bagi
chiloţii la murat? Să ai şi tu murături peste iarnă, ce mama mă-sii, să
fii mai special, în trend cu momentele de mai sus, ce-ţi pun etichetă
fără milă. Nee, nu mă plâng, nu-i bai, sunt obişnuită, ştiu ce-mi poate
chielea, am sclipiri de blondă, asta-s eu, m-am acceptat. :))
Era o zi minunată de toamnă, soarele mângâia constănţenii cu razele
sale, lumea radia de fericire, peisajele emanau o stare de
beatitudine... Ahhh, la naiba. Marii clasici ai literaturii se răsucesc
în mormânt. Era o zi ca toate celelalte, nu ştiu cum erau peisajele,
constănţenii. Mergeam mecanic, afundată în gândurile mele şi număram
zilele până la weekend, cu ochiul minţii aţintit spre asfalt, din când
în când, să nu care cumva să sugrum vreun hăndel. Nu de alta, dar mai am
darul ăsta. Eram în timpul serviciului, da. Am ajuns la locul cu
pricina, la o conferinţă. Prima bucurie s-a şi împlinit: cafea la
discreţie. M-am trezit la realitate şi am intrat în sală, aveam plinul
făcut! Muhahaha. M-am aşezat frumuşel pe un scaun, mi-am scos
ustensilele: pix, agendă, bla, bla. Aşteptam să înceapă. Se apropie o
doamnă şi mă întreabă, în engleză, dacă locul de lângă mine este ocupat.
Îi răspund că poate să se aşeze liniştită, tot în engleză, bineînţeles,
că doar nu mă apucam să-i spun în rusă. Imediat după aceea vine un
coleg, Andrei, şi schimbăm câteva cuvinte. La care doamna de lângă mine:
de ce nu mi-aţi spus că vorbiţi în limba română? M-am uitat la ea cu o
sprânceană ridicată, tipic mie când mi se adresează o întrebare pe care
nu ştiu unde s-o încadrez. Hmm, cum ar fi fost ca tanti să mă întrebe în
engleză şi eu să spun: bueeei, vorbesc limba patriei în care ne aflăm?
Mda, am rămas cu figura mea de tută beată şi am schimbat raza vizuală. A
început conferinţa.
