Cu toate că sunt foarte aglomerată, acum vreo două săptămâni am
reuşit să ajung prin Bucureşti. Yupiii ieii, antan tirimogodan...
De data aceasta l-am luat şi pe taică-miu, mdeh, să vină şi el să-l
vază pe fi-su ăl mare. (da, la marele artist mă refer- asta pentru
cunoscători). Anşea, zbucia-zbucia, una-alta, cică hai la film. No, hai.
Şi-am mers. Taică-miu şi el, normal. Păi se putea altfel? Am fost la o
animaţie, că, deh, aveam şi copii cu noi, aka Dimitri, dar măcar era
film 3D. Păi ce mama lu' necuratu'.
Bre, să te pună strechea să duci cu om la 67 de ani la film 3D.
Pfoooai, experienţa experienţelor! Să mor dacă vă mint. Chestii de
genul: da' io ce să fac cu ochelarii ăştia? Da' cum să stau, tată, cu
ochelari de soare la film, pe întuneric? Uite aşa vă stricaţi ochii...,
sunt doar de încălzire.
