Am zis. Gata. Aşa nu se mai poate.
Am şi eu o pasiune, ceva ce-mi place, care mă face să mă simt bine, să mă relaxez şi... cineva îmi tot strică momentul. Da, îmi place să citesc pe budă. La început îmi luam tot felul de reviste, prostii d-astea de doi lei, material pentru tron. Apoi am dat-o pe romane. Aşa, şi? Dacă-mi place, ce aveţi cu mine?
În conacul meu sunt boieroaică, am două băi. Dacă cineva are nevoie în acelaşi timp, poate să dea fuga la parter. Sunt atât de liniştită... Ehh, mai începe motanul să miaune la uşă dar îl liniştesc repede: maaarş, mă, d-acilea, am treabă, nu fi nesimţit. Şi pleacă. Nu se pune cu nebuna.
În schimb, la ai mei părinţi mă urmăreşte un blestem. Nu ştiu cine l-a aruncat asupra mea dar rău a făcut. Frate'miu ăl mic ştie lozinca. Dacă mă vede alergând dezorientată prin casă, mă ia cu binişorul:
Se afișează postările cu eticheta citit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta citit. Afișați toate postările
vineri, 13 mai 2011
joi, 3 martie 2011
Ce mai citim?
Cu toate ca-mi place sa cred ca sunt deschisa la nou, nu de fiecare data se si intampla lucrul acesta. De exemplu: capitolul lectura. Mi-a intrat in cap ca nu-mi place sa citesc altceva decat carti cu tenta istorica si punct. Oamenii m-au lasat in durerea mea, in fond ce rost avea sa ma scoata cineva din ale mele? Mai nasol ca nu aveam cu cine dezbate acest subiect. Si ce m-am gandit? Ia sa-l pun eu pe frate'miu ala mic sa citeasca o astfel de carte, sa am si eu cu cine schimba o parere. A luat el cartea ( nu mai stiu sigur ce era... Maria Stuart, parca ) dar a abandonat-o la fel de repede. Ahhh, ce esec, ce esec. Nu am mai insistat pe tema aceasta dar a venit el la mine cu o carte de Stephen King - Jocul lui Gerald.
In prima faza i-am zis ceva de genul: ia pleaca, ma, cu aberatiile astea, dar imediat mi-am dat seama ca am vazut niste ecranizari facute dupa romanele lui King si mi-au placut.
