Din nou la butoane!

Am revenit, sunt la butoane. Pentru cât timp şi cât de des voi posta? Habar nu am.

Având în vedere că mi-am cam şters toate urmele de prin blogosferă, ar trebui să explic ce-i cu mine pe aici, asta pentru cei ce mă vizitează pentru prima oară.

M-am apucat de scris pe blog în septembrie 2009, chiar pe această adresă, la îndemnul fratelui meu mai mic. Am păşit în această lume în spirit de joacă, nu prea ştiam eu cu ce se mănâncă. Însă, se pare că am avut noroc de nişte cititori super şi am început să mă implic cât mai mult. Pe atunci aveam mai mult timp liber şi mă puteam ocupa ca la carte, dacă pot spune aşa. Am reuşit în scurt timp să-mi fac "publicul" meu şi scriam cu drag pentru el. Relatam întâmplări din propria-mi viaţă, le ironizam, etc. Citeam alte bloguri şi eram fascinată. În mai 2011 aveam vreo 500 de postări şi cititori stabili. Pentru mine chiar era o realizare. Dar m-au apucat dracii. Blogspotul ăsta a avut probleme, s-au pierdut câteva articole şi comentarii şi am decis să-mi iau jucăriile şi să plec.


Am ajuns pe cugetări.com. Am scris şi acolo cu aceeaşi pasiune, cititorii m-au urmat şi chiar se înmulţeau. Însă, odată cu schimbarea locului de muncă, tot în domeniul scrisului, am ajuns să cam neglijez blogul. Încet - încet am renunţat. Am abandonat acea adresă. Sunt câteva luni de atunci.

Sunt conştientă că în timp nu mă mai pot întoarce, dar am decis să revin la primul blog. Nu mai vreau să fiu pe val, aşa cum eram atunci, vreau doar un loc unde să-mi aştern tâmpeniile din minte, într-un cadru cât mai restrâns. Am şters mai toate postările, în afară de câteva. Am zis să las o parte din trecut pe aici.

O iau de la zero. Da, pentru mine întrucât tânjeam după această activitate şi, în al doilea rând, pentru anumite persoane, care mă tot dojeneau că am renunţat.