luni, 25 martie 2013

Facebook-ul m-a inspirat: sunt romantică, mă voi mozoli sub clar de lună!

A se înţelege de la bun început că nu fac morală şi nici nu acuz, însă am o mare dilemă pe care o voi etala acilea, normal. Doar de aia mi-am creat un loc unde să-mi vărs toate tâmpeniile ce-mi invadează creierul. Sănătate curată, parol, strategie folosită şi în golirea foselor, haznalelor, alea - cutare.
Facebook, un loc pe unde mai intru, ca o cutră ce sunt, să-mi mai clătesc ochii şi să văd cum se mai pune ţara la cale. Nu-s genul să pic în extreme, să-mi fac probleme existenţiale din faptul că stau prea mult pe internet sau pe Facebook şi să-mi fac strategii cum să-mi închid contul pentru a face o pauză. Aaaah, shit, prea complicat pentru mine. E simplu, nu am chef, nu intru, ce atâtea chestii - trestii, nu trebuie să-mi obosesc căp'şorul, şi aşa prea blond.
Însă, tot nu înţeleg un lucru şi poate mi-l explicaţi voi. Când ţi-e lumea mai dragă şi te afunzi în fotoliu, cu laptop-ul în braţe, după o zi a dracului de agitată, tragi cu poftă din tutungică, îţi bălăceşti botul într-o cană cu ceai cu gust de rahat (deh, mai sunt persoane care îţi bagă în ţeastă: ceaiul e buuuun, tre' să beeeei) şi pipăi agale mouse-ul, dând de rotiţă în jos, eh, taman atunci ţi se derulează prin faţa ochilor mesaje precum: "dacă iubeşti, nu înşeli".
STOP! Clip-clip. Stai o clipă cu privirea aţintită pe chestia aia, după care ridici, uşor, cana cu ceai şi spui: mama ta de zamă de plante, mi-ai inundat creierul, hă? Fâlfâi din gene, laşi cana şi mai bagi niţel conţinut de tutungică. Pagina se derulează şi apare: "dragostea învinge tot!", "prieteni îţi sunt mulţi cu numele dar cei adevăraţi sunt puţini", "viaţa e scurtă, iubirea o face mai lungă"....  Hait? Dar ce satană-i asta? Am nimerit la psiholog şi eu mă cred acasă, ca o ignorantă ce sunt? 
Ă? Ia spuneţi voi, ce e asta? De ce trebuie să am parte de consiliere psihologică, filozofică, sau cum o fi, pe Facebook? Care este rostul acestor mesaje, di ce, bre, di ce?
La un moment dat chiar n-am mai rezistat şi am luat exemplul ăla cu supozitorul. Da, m-am băgat şi am comentat la aia cu "dacă iubeşti, nu înşeli" sau aşa ceva. Am fost elegantă şi am întrebat ce înseamnă "înşelat". Nu mai ştiu ce mi s-a răspuns, atât de aiurită sunt, dar am replicat că eu nu cred. Am fost contrazisă. Mi s-au aşternut 'nşpe mii de vorbe de duh din care nu am înţeles nimic. Am repetat: eu nu cred. Ce-i aşa greu. Nu cred ce scrie acolo. Nu am zis că nu-s de acord, ci doar că nu cred. Însă nu s-a înţeles esenţa şi iar am fost bombardată cu vorbe atent alese, rigide, îmbrăcate la frac. Bre, nu cred! O fi moral dar nu se va întâmpla niciodată, ce-i aşa greu. Viaţa e cum e şi nu se va ţine cont de asta. La asta m-am referit. Hăndel, explicaţiile curgeau şi mi se spunea că... dacă iubeşti, nu înşeli. M-am învârtit pe loc, cum s-ar spune. Deh, dacă m-a mâncat...
Mboon, dar acum e altă modă şi mai dihai. Nu mai este doar textul ăla aruncat pe FB. E pus pe o poză, în general cu doi îndragostiţi care se pupă sub clar de lună sau care se îmbrăţişează la apus, în ploaie, etc. Să fie mai mare impactul, păi nu? Măi, dar la mine nu are impact. Eu nu m-am gândit decât la faptul: ahh, cât de cacao e că plouă, sigur e frig. Moaa, uite luna, sigur e târziu şi mâine e o nouă zi de muncă. Pe naiba, deja apune soarele? Pupă-te acasă, vin vârcolacii!!!!
C'moon!!! Mâncăm animale, fierbem plante şi bem lăturile alea, până şi kilogramul de piele de porc costă mai mult decât o manichiură şi nouă ni se pare delicatesă, ce impact să aibă mesajul ăla? Şi mai ales, care-i scopul. Ahh, am uitat, nu sunt o romantică. Dar chiar şi aşa, dacă pun un mesaj d'ăla, ce? Încep să-mi tropăie hormonii, îmbrăcaţi în puf roz, cu miros de ylang ylang şi mă fac să-mi vină, aşaaa, să băloşesc tot ce prind sun clar de lună? Hiii, uite luna: mozoool!!!! Sunt romantică, ce pana mea. Nu mă crezi, uită-te pe Facebook să vezi ce mesaj am băgat pe o poză. Muaahahaha.
Ahaaa, m-am prins, vede partenerul de viaţă şi iese cu scântei? Da' di ce? Nu, nu înţeleg mesajele alea postate pe FB şi punct.
Vă las, mă întorc la bălăceala mea de plante fierte, care urlă din cană: sunteeem fieeeerbinţi, suntem opăriteeee, dacă iubeşti nu înşeli, nu te dai pe muşeţel, rămâi fidelă salvieeeei!!!!  Gâl, gâl, să mor io de mă dau pe muşeţel. Gizzz, cât romantism şade în mine!

P.s. Sper că mai aveţi şi voi simţul umorului, nu?

sursa foto

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Ai o părere?

toateBlogurile.ro